Cetățenia română prin articolul 11 în 2026: repatriere pentru descendenți, fără iluzii

Ce este articolul 11 din Legea 21/1991

Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română prevede două trasee conexe pentru descendenți.

Articolul 10 — redobândirea (reacquisition) cetățeniei de către foștii cetățeni români care au pierdut-o înainte sau după 22 decembrie 1989 din motive neimputabile lor, precum și de către copiii și nepoții acestora (prima și a doua generație).

Articolul 11 — dobândirea cetățeniei de către descendenții foștilor cetățeni români, inclusiv până la a treia generație (strănepoți). Acesta este principalul traseu „pe bază de rădăcini” din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Rusia și alte țări.

Dreptul se extinde asupra celor ai căror strămoși au fost cetățeni români sau s-au născut pe teritoriul care a făcut parte din România Mare în anii 1918–1940: Republica Moldova actuală în întregime, Bucovina de Nord și județul Hotin (parte a Ucrainei), Dobrogea de Sud (parte a Bulgariei), anumite alte teritorii. Cetățenia s-a pierdut din motive legate de schimbările istorice ale granițelor și de regimul sovietic.

Singura instituție de stat care se ocupă de primirea și examinarea cererilor este Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Autoritatea a fost înființată prin decret al președintelui Traian Băsescu în 2010 și și-a început activitatea la 10 februarie 2012. Sediul central de primire — București, str. Smârdan nr. 3.

Cine are dreptul la repatriere prin articolul 11

Cerințe față de solicitant:

• rudenie dovedită documentar, până la a treia generație, cu un cetățean român care a pierdut cetățenia sau cu o persoană născută pe teritoriul istoric al României;
• vârsta de 18 ani sau mai mult (minorii sunt incluși în dosarul părintelui);
• lipsa cazierului judiciar în România și în țara de reședință;
• lipsa unor acțiuni împotriva siguranței naționale a României;
• cunoașterea limbii române la nivelul B1 (ținând cont de noile reguli din 2026);
• cunoașterea noțiunilor de bază ale Constituției României și a imnului (se verifică la interviu).

Baza probatorie o constituie documentele din arhivele de stat: certificatele de naștere ale strămoșilor, registrele de stare civilă, certificatele de căsătorie, documentele militare, pașapoartele României Mari. Căutarea pe cont propriu a acestor documente în arhivele din Republica Moldova, Ucraina și România este practic imposibilă — este necesară asistență juridică cu acces la fondurile arhivistice.

Principala noutate a anului 2026 — certificatul B1 obligatoriu

Legea 14/2025, intrată în vigoare la 15 martie 2025, a modificat cerința-cheie a traseului. Din 2026, pentru majoritatea categoriilor de solicitanți în baza articolelor 10 și 11, este obligatoriu certificatul de limbă română de nivel B1, eliberat de o instituție acreditată: Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român, universitățile din București, Babeș-Bolyai (Cluj), Alexandru Ioan Cuza (Iași).

Excepții în care B1 nu este necesar:

• solicitanții foști cetățeni români care depun cerere de redobândire (articolul 10);
• solicitanții cu vârsta de 65 de ani sau mai mult;
• minorii incluși în dosarul părinților;
• solicitanții ale căror dosare au fost înregistrate la ANC înainte de intrarea în vigoare a reformei.

Pentru toți ceilalți descendenți în baza articolului 11, certificatul B1 este o condiție obligatorie. Dacă dosarul este depus fără el după aprilie 2026, ANC refuză primirea. Aceasta înseamnă că pregătirea pentru repatriere începe acum nu cu arhivele, ci cu cursul de limbă — în paralel cu munca documentară.

Termene reale în 2026

Tema vitezei este cel mai sensibil punct al pieței. Concurenții au exploatat ani la rând momeala „cetățenia română în 1,5 ani”, iar la începutul anilor 2010 aceasta corespundea realității. În 2026 tabloul este altul.

Termenul mediu de la înregistrarea dosarului până la emiterea ordinului de acordare a cetățeniei este de 24 de luni. Asupra lui influențează:

• coada pentru programare la ANC (programarea pentru depunere durează 1–4 luni);
• examinarea de către comisie (conform legii 5 luni, în practică 6–12);
• posibilele solicitări de documente suplimentare (plus 4 luni pentru corectare);
• pe fondul anchetei Le Monde (decembrie 2025), ANC verifică documentele de arhivă cu straturi suplimentare de verificare.

După emiterea ordinului — ceremonia de depunere a jurământului la București sau la un consulat al României în străinătate, eliberarea certificatului de cetățenie, a cărții de identitate și a pașaportului. Aceasta durează încă 2–4 luni.

Termenul complet și realist de la începutul pregătirii documentelor până la primirea pașaportului în 2026 este de 24 până la 36 de luni. Orice promisiune de „6 luni” sau „1,5 ani” în 2026 înseamnă unul din două lucruri: fie consultantul lucrează cu date depășite, fie este vorba despre o schemă frauduloasă bazată pe falsificarea documentelor.

Traseul pas cu pas

1. 01

   Consultație strategică și evaluarea perspectivelor

   Analiza istoriei familiei, evaluarea probabilității de a dovedi rudenia, alegerea articolului (10 sau 11), stabilirea bugetului și a orizontului.

2. 02

   Obținerea documentelor de arhivă

   Solicitări către arhivele din Republica Moldova, Ucraina, România, Serbia. Termen — de la 2 la 6 luni, în funcție de regiune și de starea de conservare a fondurilor.

3. 03

   Pregătirea certificatului de limbă B1

   În paralel — curs de limba română în vederea susținerii examenului la o instituție acreditată. Minimum 6 luni de pregătire structurată.

4. 04

   Traduceri și apostilare

   Toate documentele din alte țări sunt traduse de un traducător autorizat din România. Pe documentele străine se aplică apostila.

5. 05

   Programarea la ANC și depunerea documentelor la București

   Prezența personală a solicitantului este obligatorie. Programarea se face din timp — 1–4 luni de așteptare. Depunerea propriu-zisă durează cel mult 30 de minute. Documentele pot fi depuse și prin consulatul României din țara de reședință, dar aceasta prelungește procesul cu cel puțin 4 luni din cauza transmiterii pe cale diplomatică.

6. 06

   Examinarea de către Comisia pentru cetățenie

   6–12 luni în medie. Stadiul dosarului se urmărește pe site-ul ANC după numărul de dosar.

7. 07

   Emiterea ordinului Președintelui ANC

   În termen de 3 zile de la decizia pozitivă a comisiei. Notificarea vine prin poștă.

8. 08

   Depunerea jurământului

   Prezentarea personală la București sau la consulatul României în termen de 12 luni de la ordin. Ceremonia durează cel mult 30 de minute. Se rostește jurământul în limba română: „Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României”.

9. 09

   Certificatul de cetățenie, cartea de identitate, pașaportul

   Certificatul se eliberează în termen de 60 de zile de la jurământ. Pe baza certificatului se eliberează cartea de identitate și pașaportul la Serviciu Public Comunitar de Pașapoarte (SPCAP) — aproximativ 2 săptămâni.

Mituri care duc la respingere

Piața periculoasă — frauda cu repatrierea

Articolul 11 este traseul către cetățenia română cel mai expus fraudei. Ancheta Le Monde, publicată în decembrie 2025, a scos la iveală o rețea masivă de cereri false: adrese fictive, „strămoși” fabricați, documente falsificate.

Perchezițiile din comunele Vârfu Câmpului, Dumbrăveni, din Suceava și București, în noiembrie–decembrie 2025, au devenit un punct de cotitură. ANC a intensificat verificarea documentelor de arhivă. Fiecare dosar în baza articolului 11 trece acum prin straturi suplimentare de verificare — tocmai aceasta este cauza creșterii termenelor reale la 24 de luni.

Consecințele pentru clientul care a obținut cetățenia prin documente false sunt grave. Cetățenia se anulează indiferent de termenul de prescripție. Se deschide un dosar penal pentru fals. Este posibilă interdicția de intrare în UE. Banii plătiți escrocilor nu se returnează.

Ce e de făcut dacă ați devenit deja victima escrocilor

O parte dintre clienți vin la Alliance nu la început, ci după o primă încercare nereușită. Au plătit un intermediar pe messenger, au predat originalele documentelor — au pierdut legătura. Au primit cartea de cetățenie printr-un intermediar din Suceava — au aflat că dosarul este reexaminat. Au depus prin consulat și au primit refuz, fără să înțeleagă motivul. Au trecut printr-o „firmă cu birou în București” care a introdus în dosar extrase de arhivă fabricate — acum sunt sub anchetă penală.

Fiecare astfel de situație poate fi rezolvată cu condiția unei adresări rapide. Departamentul juridic Alliance preia cazul în orice etapă: evaluare juridică, separarea părții legale a traseului de fals, refacerea bazei documentare prin arhive autentice, apărare în fața ANC, la nevoie — trecerea la traseul de naturalizare prin permis de ședere și activitate economică reală. Cu cât cazul este predat mai devreme, cu atât șansa de a păstra timpul investit este mai mare.

Alternativa pentru cei care nu au rădăcini

Nu toți reușesc să dovedească rudenia prin articolul 11. Dacă documentele de arhivă sunt pierdute, lanțul generațiilor nu poate fi urmărit sau strămoșii nu s-au născut pe teritoriul istoric al României — traseul repatrierii este închis. Aceasta nu înseamnă lipsa unei căi către pașaport.

Traseul alternativ este naturalizarea prin articolul 8 din Legea 21/1991: 8 ani de rezidență legală în România plus cunoașterea limbii la nivel B1 plus integrare. Rezidența se construiește printr-o companie românească (SRL), activitate economică reală, imobiliare în Constanța sau pe litoral. Durează mai mult, dar este singura alternativă legală în lipsa rădăcinilor. În paralel funcționează direcția cetățeniei bulgare — un traseu separat, cu logica sa proprie.

Alliance construiește ambele scenarii: articolul 11 pentru cei care au temei și naturalizarea prin afaceri și imobiliare pentru cei care construiesc traseul de la zero.

Rolul Alliance

Alliance este o companie de consultanță cu patru ani de activitate cu clienți străini pe trei direcții: imobiliare în România sub brandul Armonia, cetățenia română (articolul 8 și articolul 11), cetățenia bulgară. Biroul din Constanța se află — geografic și operațional — în afara rețelelor legate de dosarele de fraudă din comunele nordice ale Sucevei și Botoșaniului. Asistența juridică este asigurată de avocați licențiați, membri ai Uniunii Naționale a Barourilor din România. Obținerea documentelor de arhivă se face prin canale oficiale din Republica Moldova, Ucraina și România. Fiecare dosar se depune personal la București, fără scheme la distanță.

Cele două produse Alliance: asistență completă pentru tranzacții imobiliare în România și obținerea rezidenței sau a cetățeniei UE — a României sau a Bulgariei. Împreună funcționează mai puternic, pentru că sunt construite pentru o singură strategie.

Întrebări și răspunsuri