Cum depuneți dosarul de cetățenie română fără certificatul B1
Fereastra până la 14 martie 2027
Până la 14 martie 2027, prin repatriere (articolele 10 și 11), se poate depune dosarul pentru cetățenia română fără certificat lingvistic B1 în etapa depunerii. Guvernul a prelungit perioada de tranziție prin ordonanța de urgență OUG nr. 16/2026. După această dată, dosarele fără confirmarea limbii vor fi respinse sau suspendate. Fereastra este limitată în timp — și este o oportunitate rară de a intra în procedură în condițiile actuale.
Ce anume s-a schimbat: de la Legea 14/2025 la OUG 16/2026
Cerința lingvistică nu a apărut ieri. Legea nr. 14/2025, intrată în vigoare la 12 martie 2025, a introdus confirmarea obligatorie a cunoașterii limbii române la nivelul B1 pentru procedura de repatriere. Inițial, perioada de tranziție expira la 15 martie 2026 — adică după această dată dosarele fără certificat nu ar mai fi fost primite. Însă la 13 martie 2026, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență OUG nr. 16/2026, care a prelungit perioada de tranziție cu încă un an — până la 14 martie 2027. Motivul este practic: pentru aplicarea deplină a cerinței este nevoie de infrastructură — centre de examinare acreditate, standarde unitare și proceduri de confirmare a nivelului. Cât timp aceasta este finalizată, solicitanților li s-a acordat timp suplimentar. Ce înseamnă asta în practică: lunile următoare sunt o fereastră în care, prin repatriere, se poate depune dosarul fără a prezenta certificatul lingvistic încă de la intrare.
Ce a mai schimbat Legea 14/2025
Cerința lingvistică nu este singura noutate a reformei. Legea nr. 14/2025 a restructurat considerabil procedura de repatriere: termenul oficial de soluționare a cererii a crescut de la 5 luni la 2 ani (cu posibilitatea prelungirii cu încă 6 luni), iar pentru pregătirea jurământului se acordă un an de la depunere. În paralel, ANC a înăsprit verificarea autenticității documentelor. Toate acestea înseamnă că astăzi dosarul este evaluat mai strict și mai îndelung — și cu atât mai valoros este să intrați în procedură în fereastră, în condițiile actuale, cu documente adunate temeinic.
Pe cine privește fereastra și pe cine nu
Aici este important să nu confundați categoriile, pentru că în jurul acestui subiect circulă multe informații neverificate.
Cine depune acum prin repatriere (art. 10, 11): poate intra în procedură fără certificat în etapa depunerii — cât timp este deschisă fereastra până la 14 martie 2027.
Cine a depus dosarul înainte de 12 martie 2025: certificatul lingvistic nu este necesar deloc. Se aplică principiul neretroactivității — legea nu are efect retroactiv.
Categoriile scutite de cerința lingvistică: persoanele de peste 65 de ani, precum și cei care își redobândesc propria cetățenie română deținută anterior.
Cel mai des, la repatriere aspiră cei ai căror strămoși au trăit pe teritoriile care făceau parte din România până în 1940 — aceasta este o parte a Moldovei de astăzi, regiunile Cernăuți și Ismail (Odesa) și raioanele învecinate. Dacă în familie există oameni originari din aceste locuri, temeiul pentru procedură poate exista chiar și la cei care nu s-au legat niciodată de România. De aceea primul pas practic nu este înscrierea la examen, ci verificarea arborelui genealogic: tocmai ea stabilește dacă această fereastră vă este accesibilă.
Separat, merită să vă avertizăm despre o manipulare răspândită. Unor persoane care au depus dosarul în 2021–2024 li se trimit mesaje care cer „să aducă urgent certificatul B1”, invocând presupuse scrisori ale instituției. În practică, acest lucru nu corespunde legii: cerința se aplică celor care depun după 12 martie 2025. Înainte să plătiți pentru certificat, trebuie să vă asigurați că aveți cu adevărat nevoie de el.
Ce se acceptă drept confirmare a limbii
Când certificatul va fi totuși necesar, este important să nu cheltuiți bani degeaba pe un document care nu va fi acceptat. Dacă ați studiat în limba română, diploma legalizată poate înlocui complet examenul — lucru pe care îl scapă adesea din vedere cei care au absolvit un liceu sau o universitate din România. De aceea, încă înainte de înscrierea la examen, merită să verificați dacă nu aveți deja un temei pregătit pentru a confirma limba printr-un act de studii.
Limba va fi verificată oricum la jurământ
Fereastra elimină bariera de la intrare, dar nu anulează limba la final. În etapa jurământului are loc un interviu în limba română: întrebări despre familie, muncă, motivele obținerii cetățeniei, precum și noțiuni de bază despre Constituție și simbolurile naționale. Acest lucru îi privește și pe cei scutiți formal de certificat. De aceea strategia corectă este să intrați în procedură în fereastră, iar limba să o îmbunătățiți liniștit pe durata soluționării, mai ales că termenul este acum lung. În practică, acest lucru ia presiunea de pe umerii solicitantului: nu trebuie să susțineți examenul în grabă înainte de depunere, este suficient să vă pregătiți pentru interviu cât timp dosarul este examinat.
De ce fereastra este o oportunitate, nu un motiv de amânare
Logica „o să reușesc în ultimul moment” este periculoasă aici din mai multe motive deodată. În primul rând, termenul oficial de soluționare a cererii este acum de până la 2 ani — adică, cu cât dosarul este depus mai devreme, cu atât mai devreme începe numărătoarea. În al doilea rând, apostila și verificarea autenticității documentelor pot fi solicitate în orice etapă, de aceea pregătirea necesită timp. În al treilea rând, certificatul B1 nu expiră — este avantajos să-l obțineți din timp și să-l folosiți atunci când vă convine. Intrarea în procedură acum fixează condițiile actuale. În plus, nu există nicio garanție că după martie 2027 perioada de tranziție va fi prelungită din nou: de două ori la rând acest lucru s-a făcut deja ca măsură temporară, dar nu se poate conta pe o a treia prelungire ca pe un lucru sigur.
Există și o coincidență strategică de date. Protecția temporară pentru ucraineni se încheie la 4 martie 2027 — aproape simultan cu închiderea ferestrei B1. Pentru o persoană cu rădăcini românești, aceasta duce la o concluzie simplă: în loc să obțină un permis de ședere temporar, este mai logic să își îndrepte eforturile direct spre cetățenia UE, cât timp fereastra este deschisă.
Cu ce să începeți pentru a intra în fereastră
Pentru a folosi fereastra cu folos, și nu pentru a depune „doar ca să apucați”, ordinea pașilor este următoarea. Primul pas este confirmarea temeiului pentru repatriere: găsirea și verificarea documentelor care dovedesc originea română pe linie ascendentă. Al doilea este construirea unui lanț probatoriu neîntrerupt și aducerea grafiei numelor între generații la o linie unitară; tocmai aici se rup cel mai des dosarele slabe. Al treilea este legalizarea documentelor: traduceri, apostile, extrase din registre. Al patrulea este rezolvarea chestiunii limbii: verificați dacă aveți nevoie de certificat și, dacă da, începeți pregătirea din timp, ținând cont că acesta nu expiră. Al cincilea este depunerea în fereastră, fără a aștepta martie 2027. O astfel de ordine vă protejează de două extreme: și de pierderea ferestrei, și de depunerea unor documente care nu vor rezista verificării.
Ce să faceți dacă ați greșit deja
Cele mai frecvente greșeli legate de acest subiect sunt de sens opus. Unii au plătit pentru certificatul B1, deși au depus dosarul înainte de martie 2025 și nu aveau nevoie de el. Dacă acesta este cazul dumneavoastră, verificați data depunerii: poate că documentul a fost inutil, dar în proceduri viitoare îl puteți folosi oricum — nu expiră. Alții, dimpotrivă, contează să se strecoare prin fereastră și nu își pregătesc deloc limba — iar apoi se confruntă cu interviul de la jurământ. Aici soluția este simplă: începeți să învățați româna chiar acum, în paralel cu soluționarea dosarului. Al treilea grup se grăbește să depună „măcar ceva” până la închiderea ferestrei și adună un dosar slab. Aceasta este cea mai proastă variantă: intrarea în fereastră nu va salva documentele care nu vor rezista verificării. Mai întâi — un dosar solid și abia apoi depunerea.