Cetățenia UE prin România în 2026: ce s-a schimbat și de ce nu mai puteți amâna

În martie 2025, în România au intrat în vigoare modificări ale legislației privind cetățenia. Noua lege a revizuit regulile esențiale de depunere, termenele de soluționare și cerințele privind documentele. Pentru cei care iau în calcul obținerea unui pașaport al Uniunii Europene prin România, aceasta înseamnă un singur lucru: condițiile s-au schimbat deja — și se vor schimba în continuare. În acest articol analizăm ce anume s-a modificat, cum îi afectează pe solicitanți și de ce decizia de depunere nu mai poate fi amânată. Situația de astăzi: cetățenia este încă accesibilă În ciuda modificărilor, obținerea cetățeniei UE prin România în 2026 este în continuare posibilă. Totuși, este important să înțelegeți contextul: cerințele privind documentele au devenit mai stricte procedura a devenit mai formalizată s-au adăugat noi etape obligatorii a crescut rolul termenelor și al pregătirii corecte Mai simplu spus, mecanismul în sine a rămas, dar „marja de siguranță” pentru greșeli practic a dispărut. Dacă înainte se puteau strecura inexactități care erau corectate pe parcursul procesului, astăzi astfel de greșeli duc la întârzieri de luni sau chiar de ani. Legea 14/2025: modificările esențiale Pe 15 martie 2025 a intrat în vigoare Legea 14/2025, care a actualizat Legea 21/1991 a cetățeniei române. Modificările au afectat practic toate etapele procesului. Limitarea valabilității documentelor Una dintre cele mai resimțite noutăți este regula „celor doi ani”. Acum, documentele de stare civilă (certificatele de naștere, de căsătorie, de deces) trebuie să fie eliberate cu cel mult doi ani înainte de depunere. Dacă documentul este mai vechi, nu este acceptat. Se ia în calcul tocmai data eliberării documentului, nu data apostilei sau a traducerii. În practică, aceasta înseamnă că multe dosare adunate anterior necesită o actualizare completă. Iar asta înseamnă: o nouă solicitare a documentelor din arhive o nouă apostilă noi traduceri și legalizări În medie, acest lucru durează între două și patru luni. Cunoașterea obligatorie a limbii române Pentru majoritatea solicitanților este acum necesară confirmarea cunoașterii limbii române la nivelul B1. Nu este o formalitate, ci un examen complet, care verifică: înțelegerea vorbirii capacitatea de a purta un dialog cunoștințele de bază de scriere corectă Pregătirea durează între trei și șase luni. Sunt prevăzute excepții, dar acestea sunt limitate: minorii solicitanții de peste 65 de ani anumite cazuri pe linie directă de origine Aplicarea retroactivă a legii Cea mai sensibilă modificare este extinderea noilor reguli asupra dosarelor deja depuse. Dacă cererea a fost depusă înainte de intrarea în vigoare a legii, dar nu a fost încă soluționată, ea intră totuși sub incidența noilor cerințe. Aceasta înseamnă că mii de solicitanți care au depus în 2021–2024 s-au trezit, de fapt, în condiții noi deja după depunere. Modificări suplimentare: biometria Odată cu introducerea noilor norme, procedura biometrică a devenit obligatorie. Acum fiecare solicitant trebuie să fie prezent personal la depunerea documentelor. Este necesară: prelevarea amprentelor (pentru toți cei peste 14 ani) fotografierea Acest lucru exclude posibilitatea depunerii integrale prin reprezentant și necesită cel puțin o călătorie în România. Termenele de soluționare: ce este important de știut Legea stabilește termene concrete de soluționare a cererilor: până la 2 ani — termenul standard până la 2,5 ani — cu posibilitate de prelungire Termenul începe să curgă din momentul înregistrării cererii (primirea numărului de DOSAR). Dacă termenul este depășit, aceasta este considerată o încălcare. Ce faceți dacă dosarul nu avansează Dacă dosarul dumneavoastră este în soluționare de mai mult de doi ani și nu ați primit o decizie, aveți la dispoziție un instrument legal de protecție. Este vorba despre o acțiune la instanța de contencios administrativ. Temeiul este încălcarea termenelor de către autoritatea publică. Instanța judecă cauza și, dacă încălcarea se confirmă, obligă autoritatea competentă să ia o decizie în termenul stabilit. În practică, astfel de cauze se judecă destul de repede, iar hotărârile se execută în câteva luni. Ce urmează: modificările continuă Procesul de reformare a sistemului de cetățenie din România nu s-a încheiat. În următorii ani sunt așteptate: digitalizarea procesului de depunere și de soluționare a dosarelor modificarea procedurii interne de procesare a cererilor posibile ajustări ale legislației În plus, la nivelul instanțelor europene sunt examinate chestiuni legate de aplicarea noilor norme. Aceasta înseamnă că nivelul de incertitudine pe viitor poate doar să crească. Practica: cum arată procesul astăzi În practică, obținerea cetățeniei este acum un proces succesiv și strict structurat: Analiza temeiurilor Colectarea și verificarea documentelor Pregătirea pentru examenul de limbă Depunerea cu biometrie Așteptarea soluționării Primirea ordinului și jurământul Cu o organizare corectă, etapele pot decurge în paralel, ceea ce reduce semnificativ termenul total. În medie, întregul proces durează între doi și trei ani. De ce factorul timp a devenit decisiv Principala schimbare a ultimilor ani nu sunt doar noile cerințe, ci viteza cu care acestea sunt introduse. Dacă înainte procesul putea fi amânat fără consecințe semnificative, acum amânarea duce la: complicarea cerințelor prelungirea termenelor costuri suplimentare pentru actualizarea documentelor riscul schimbării condițiilor deja după începerea procesului Acest lucru este deosebit de critic pentru familiile cu copii care se apropie de majorat. Concluzie Cetățenia UE prin România rămâne un instrument accesibil pentru cei care au temeiuri. Dar condițiile de obținere devin mai stricte și mai exigente. Procesul cere: precizie înțelegerea legislației respectarea termenelor strategia corectă În condițiile actuale, principala resursă este timpul. Cei care încep procesul acum lucrează în cadrul unor reguli clare. Cei care amână riscă să se confrunte cu noi restricții.